Despre Județul Dâmbovița

Situat în partea de sud a  Carpaţilor Meridionali , în zona  de  contact  a  Câmpiei  Române  cu  Subcarpaţii  Munteniei , judeţul Dâmboviţa  are un relief variat ce se desfăşoară în trepte : la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei , platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.

Se  învecinează la vest cu  judeţul  Argeş , la est cu  judeţul  Prahova , la sud-est cu  judeţul  Ilfov , la sud cu  judeţele  Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.
  • Cu  o  suprafaţă  de  4054 km2 ,  judeţul  Dâmboviţa  este  unul  din  cele  mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
  • Descoperirile  arheologice  din  albiile  râurilor  Argeş , Ialomiţa  şi  Dâmboviţa , precum  şi  din  oraşul  Târgovişte atestă existenţa unei vieţi intense încă din paleolitic.
  • Târgovişte  a devenit  capitala  istorică a regiunii Valahia , în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa  sa domnească aici . De-a  lungul  secolelor , Târgovişte  a continuat să  fie  principala  cetate de scaun  ducând o  politică  de  independenţă  sub domnia  lui Vlad  Ţepeş , Radu  cel  Mare , Neagoe  Basarab , Radu  de  la Afumaţi , Petru Cercel. Deşi  în  1660 , din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească , iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.
  • Clima temperat continentală este mai umedă şi răcoroasă în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitaţii mai reduse şi temperaturi mai ridicate.
  • Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcă – minte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.
  • Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de  diversificare. Industria  prelucrătoare  deţine  ponderea  predominantă  (80%)  în  producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică , industria de maşini şi   echipamente ,  fabricarea   materialelor  de   construcţie   şi  a  altor   produse   din   minerale nemetalice , industria  de  maşini  şi  aparate electrice , industria chimică , industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale şi agregate minerale pentru construcţii.
  
  Producţia agricolă  este reprezentată  echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi creşterea animalelor. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor . Producţiile obţinute la fructe , legume şi cartofi plasează judeţul Dâmboviţa  în categoria  marilor producători ai ţării.  În anul  2011  judeţul  Dâmboviţa a  dat 7,3% din  producţia  de fructe  (107,6 mii tone, locul 2 pe ţară) , 7,3%  din  producţia  de  legume  a  ţării  (305,0 mii tone, locul 2 pe ţară); 4,8% din producţia de cartofi (194,3 mii tone, locul 5 pe ţară). La producţia  animală ,  Dâmboviţa  ocupă  locul  3  în  ierarhia  judeţelor ,  la  producţia  de  ouă  (256 milioane  bucati cu 4,0%) , locul 7 la producţia totală de carne (48412 tone greutate în viu cu 3,6%) şi locul 20 la producţia de lapte de vacă şi bivoliţă (985 mii hl cu 2,2%).
Judeţul Dâmboviţa are cea de-a patra densitate de reţele de drumuri din România cu 46,1 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de  căi  ferate este  de  2,4 km la 100 km2 ,  situându-se  sub  media  naţională  de  4,5 km  la  100 km2 .  În  judeţul  Dâmboviţa învăţământul   este  organizat  într-un   sistem  complex  care  poate asigura  şcolarizarea  la toate nivelurile , un  rol  important ocupându-l  universitatea  Valachia  cu  cele  9 facultăţi  şi  3  colegii cu  profiluri  diverse  ( tehnic , economic , juridic, umanist, teologic).

Judeţul  Dâmboviţa  are o  remarcabilă  tradiţie  culturală , la Dealu ,  s-a tipărit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea  tiparului.  Aici , Petru  Cercel ,  voievod  umanist , a înfiinţat ,  după model  occidental prima “curte literară” . La Târgovişte dăinuie  celebrele “ruinuri”  ale curţii domneşti , cântate  de  mari poeţi paşoptişti .  Aici , “poeţii Văcăreşti”  au  pus bazele limbii literare moderne şi s-a născut graţie  lui Heliade Rădulescu, primul act de normare al limbii române.  La  Potlogi, se află în plin proces de restaurare Palatul Brancovenesc , monument  de arhitectură medievală românească  de mare  valoare. În  apropiere de  Ghergani , se  află  conacul  şi  parcul  dendrologic “Ion Ghica“, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.
  Judeţul  Dâmboviţa   constituie   o   zona   turistică   de  mare   interes  datorită   numeroaselor  vestigii   ale trecutului  istoric , a unor  monumente  de artă de  o  valoare  considerabilă ,  cărora  li  se  adaugă pitorescul  văilor   Dămboviţei    si  Ialomiţei  ,   cu   numeroasele forme carstice (Peştera  Ialomicioara,  Cheil  Zănoagei, Cheile Tătarului,etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi.

De asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament.